• Scăderea numărului de turiști români se accentuează în noiembrie ajungând la -8,9%
• Sosirile turiștilor străini au crescut cu cu 9,6% în luna noiembrie
Datele privind sosirile turistice indică menținerea unui trend descendent. În luna noiembrie 2025, sosirile totale au înregistrat o scădere de – 5,6% față de noiembrie 2024.
Sosirile turiștilor români au continuat evoluția negativă, marcând a șasea lună consecutivă de scădere, cu -8,9%. În schimb, sosirile turiștilor străini au crescut cu +9,6%.
În ceea ce privește înnoptările pentru luna noiembrie 2025 vs. noiembrie 2024, acestea au avut o scădere totală de -5,5% . O scădere pentru turiștii români de -9,3% și o creștere de +10,6% pentru turiștii străini.
Pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, se menține o scădere totală de -2,2% a sosirilor în structurile de cazare. Din acest total, scăderea înregistrată în rândul turiștilor români este de -4,1%, în timp ce numărul turiștilor străini a crescut cu + 7,2%. Din numărul total de sosiri, în perioada 01.01.-30.11.2025, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 81,6%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 18,4%
Bilanțul cumulat pentru primele 11 luni ale anului 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, reflectă o dinamică duală a pieței turistice, marcată de o scădere a volumului pe segmentul intern și o consolidare a celui străin. Numărul turiștilor români a înregistrat o contracție de 4,07%, ceea ce înseamnă o pierdere de aproximativ 451.400 de vizitatori (coborând de la 11.073,1 mii la 10.621,7 mii). În mod îmbucurător, această scădere a fost parțial atenuată de evoluția turiștilor străini, al căror număr a crescut cu 7,22%, generând un plus de 160.800 de sosiri față de perioada similară a anului trecut (de la 2.227,8 mii la 2.388,6 mii). Deși creșterea segmentului extern este un semnal pozitiv de atractivitate, aceasta a reușit să acopere doar parțial golul lăsat de turiștii români, rezultând într-un deficit net de peste 290.000 de turiști la nivelul întregului sistem de cazare.
Analiza celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) privind fluxurile turistice din anul 2025 indică o schimbare de paradigmă alarmantă pentru industria ospitalității din România. Deși anul a debutat sub semnul unui optimism, cu o creștere de două cifre (aproximativ 10% în primele luni), luna noiembrie consemnează cea mai severă contracție a consumului turistic intern din acest an.
Această tendință negativă, anticipată de analizele BIBI Touroperator, este acum confirmată oficial de datele Institutului Național de Statistică (INS). În timp ce începutul de an promitea un record istoric, luna noiembrie a adus o scădere accentuată.
Luna ianuarie 2025 a reprezentat punctul culminant al sectorului, înregistrând o creștere de 10,0% a numărului de turiști români comparativ cu anul precedent. Această evoluție, susținută de condițiile favorabile pentru sporturile de iarnă și de o inerție pozitivă a consumului din 2024, a creat iluzia unui an record. Optimismul a fost de scurtă durată, luna februarie aducând o corecție brutală de -4,5%, marcând începutul unei pante descendente care nu a mai putut fi oprită decât în luna mai.
Analiza evidențiază o pierdere majoră de competitivitate în perioada sezonului estival. În timp ce românii au continuat să călătorească, aceștia au ales destinații din afara granițelor pe fondul relaxării condițiilor Schengen. Scăderile constante din iunie (-4,2%) și iulie (-4,4%) au culminat cu un regres de -6,3% în luna august, luna tradițională de vârf a turismului românesc. Această dinamică sugerează că prețurile ridicate și raportul calitate-preț deficitar au împins turiștii către ofertele competitive din bazinul mediteraneean sau din țările vecine.
Semnalul cel mai grav pentru economie vine din datele lunii noiembrie, unde turismul intern a suferit o prăbușire de -8,9%. Aceasta este cea mai mare scădere lunară a anului și indică o epuizare a bugetelor pentru vacanțe și călătorii. Absența unor stimulente financiare, precum voucherele de vacanță, combinată cu o inflație persistentă în sectorul serviciilor, a dus la un abandon masiv al planurilor de călătorie.
Concluziile primelor 11 luni din 2025 arată un turism românesc „cu două viteze” care s-a blocat pe parcurs. Singura lună de respiro a fost mai (+1,9%), susținută exclusiv de minivacanțele legale, fapt ce confirmă dependența totală a sectorului de zilele libere de la stat. În rest, scăderile de peste 7,5% din lunile septembrie și octombrie confirmă faptul că turismul de weekend și de relaxare în România a devenit un produs din ce în ce mai inaccesibil pentru o mare parte din populație.
„Cifrele vorbesc de la sine. Vedem cu îngrijorare crescândă accentuarea recesiunii în turismul intern, fără ca Guvernul să ia vreo măsură de îndreptare a situației.
Am pierdut jumătate de milion de turiști români, până acum, o parte au plecat afară dar cei mai mulți nu au mai plecat deloc în vacanță, au stat pur și simplu acasă, așa cum arată datele INS, Eurostat și raportele noastre.
În toată această perioadă de scădere vedem și o veste bună, România a câștigat peste 150 mii turiști străini. Chiar dacă nu compensează scăderea numărului de români, aici avem o direcție care ar trebui încurajată prin măsuri guvernamentale reale și eficace. Buget și plan de promovare externă, organism de gestionare a brandingului, marketing-ului și PR-ului extern cu obiective clare și asumate. Să ajungem 10 milioane turiști străini în 10 ani”, declară Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel.
Fără o strategie coerentă de atragere a turiștilor străini care să compenseze exodul românilor și fără o ajustare a strategiei de preț, industria turistică autohtonă riscă să intre într-o etapă de recesiune prelungită. Prăbușirea de aproape 9% din noiembrie reprezintă un semnal de alarmă critic pentru guvernanți, demonstrând că actualele politici fiscale au sufocat competitivitatea sectorului. Într-un an marcat de creșterea taxelor și de impredictibilitate, modelul de business forțat de presiunea fiscală să majoreze TVA și tarifele în absența unor investiții publice în infrastructură sau promovare și-a atins limitele. Fără o strategie guvernamentală care să susțină industria prin stimulente reale și o fiscalitate echilibrată, turismul românesc riscă să devină o victimă a propriei politici de stat.
