ANAT: România, pe ultimul loc în Europa la turiști străini. Suntem singura țară din Europa care a regresat în turism: de la 3,4 milioane turiști străini înainte de 1990, la 2 milioane după 35 de ani de democrație

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra unui adevăr dureros: România este singura țară din Europa care atrage mai puțini turiști internaționali astăzi decât în perioada comunistă.

În 1980, România era vizitată de peste 3,4 milioane de turiști străini. La Revoluție, fluxul se situa la aproximativ 3,2 milioane, odată cu deschiderea frontierelor si afluxul de curioși care doreau să vadă România eliberată de comunism. Dar curiozitatea nu ține loc de strategie, iar ceea ce a urmat a fost o tranziție fără direcție, fără investiții și fără viziune. Astăzi, după mai bine de trei decenii de democrație, deschidere și integrare europeană, numărul turiștilor străini abia depășește 2 milioane.

Avem o lege care se referă la Prima de incoming, care se acordă pentru turiștii străini aduși, dar miniștrii ultimilor trei ani nu au reușit să acorde aceste prime.

Pe de altă parte, bugetul național de promovare turistică este de doar 2 milioane de euro pe an, din care majoritatea sumei se îndreaptă către târguri.

„Este, probabil, singurul indicator macroeconomic în care România stă mai rău decât înainte de 1989. Și singurul domeniu unde nu există nicio strategie coerentă, consecventă și aplicată după Revoluție”, declară Dr. Alin Burcea, președintele ANAT.

Vecinii noștri au construit industrii turistice, în vreme ce România a privit din tribune. Diferența dintre țara noastră și statele vecine, care au reușit să facă din turism unul dintre motoarele propriilor economii, nu este de frumuseți naturale sau patrimoniu! Diferența este de viziune, respect pentru industrie și investiție strategică.

Albania, un stat care în 1990 era închis complet lumii, depășește astăzi România de aproape 6 ori. Ungaria, cu o populație mai mică, atrage de 6 ori mai mulți turiști. Bulgaria, cu ofertă similară, ne depășește de 3 ori.

Astăzi, cifrele sunt implacabile: Franța – 101 milioane de turiști, Spania – 94 milioane, Italia: – 68,5 milioane, Turcia – peste 50 milioane, Grecia – peste 40 milioane, Albania – 11,7 milioane, Ungaria – 13 milioane, Bulgaria – 5,7 milioane, Polonia – 7,9 milioane, Serbia – 2,4 milioane, Ucraina, în război – 2,5 milioane, România: – 2,0–2,2 milioane turiști străini cazați.

România a pierdut timp, oportunități și credibilitate

Turismul românesc nu a fost niciodată tratat ca un sector strategic — deși ar putea reprezenta peste 10% din PIB și ar genera investiții, locuri de muncă, branding internațional și dezvoltare regională.

„Turismul nu poate crește singur. Lumea nu vine în România doar pentru că avem munți, deltă și mănăstiri. Trebuie să ne dorim să fim pe hartă și să muncim pentru asta, trebuie să apărem în cataloage internaționale cu ofertele noastre, să avem un produs coerent cu care să ne prezentăm la târgurile internaționale”, subliniază Alin Burcea, președintele ANAT.

Dacă ne uităm la cifrele Institutului Național de Statistică (INS) din prezent, fluxul brut de intrare – vizitatori străini la frontieră – este mare: ~14,78 milioane în 2023. Asta arată că România este azi mult mai des traversată/vizitată de nerezidenți decât în anii ’90, dar, dacă ne uităm la turiștii străini care chiar se cazează în unități turistice, vorbim de 1,5–2,2 milioane în ultimii ani (2022–2024), adică un incoming „turistic comercial” comparabil ca ordin de mărime cu media anilor ’80, chiar dacă țara e mult mai des tranzitată.

Avem o boală cronică: discontinuitatea. Fiecare guvern schimbă structuri, strategii, logo-uri, direcții și priorități. Promovarea românească se face cu pauze, cu bugete insuficiente, fără o identitate coerentă și fără un calendar predictibil. În timp ce alte state au creat agenții profesioniste, finanțare multianuală și modele de atragere de rute aeriene, noi încă facem „strategii” care nu prind nici măcar anul electoral.

Rezultatul? România are mulți vizitatori de tranzit, dar prea puțini turiști care rămân. Adică pierdem exact ceea ce contează: nopțile de cazare, consumul local, experiența, reputația.

Plătim deja prețul indiferenței strategice față de incoming, iar continuarea acestei traiectorii va amplifica pierderile:

  • pierderi economice directe estimate la miliarde de euro anual, bani care ar putea intra în economie prin servicii turistice cumpărate de nerezidenți
  • pierderea a zeci de mii de locuri de muncă potențiale în HoReCa, transport, cultură, retail și servicii conexe
  • accentuarea deficitului de balanță comercială, prin lipsa unui mecanism constant de generare de valută
  • deteriorarea imaginii internaționale a României ca destinație turistică necompetitivă și lipsită de viziune
  • migrarea forței de muncă din turism, din cauza lipsei unui flux predictibil de turiști străini și a unui ecosistem economic stabil
  • decalaj tot mai mare față de state precum Albania, Ungaria sau Croația, care transformă turismul în pilon strategic

Lipsa de acțiune nu este o stare neutră – este un regres programat iar ultimul loc nu este un destin. Este o alegere!

ANAT cere ca incoming-ul să fie declarat prioritate economică, tratat ca export de servicii și susținut prin:

  • strategie multianuală
  • buget predictibil
  • mecanisme transparente
  • parteneriat public-privat real
  • profesionalizare, nu rotație politică

Întrebarea nu mai este dacă putem. Întrebarea este: când vom decide, în sfârșit, să ne comportăm ca o țară care înțelege valoarea pe care o are?

Și răspunsul corect este simplu: Acum!

Actualul ministru, Radu Miruță, nu doar că nu este interesat de nimic din ceea ce înseamnă turism în România, dar critică, practic, tot ceea ce se întâmplă astăzi în acest domeniu. Târgurile internaționale de turism „nu au sens”, voucherele de vacanță sunt considerate „o golăneală”. Este evident că, în contextul unei asemenea abordări guvernamentale, numărul de turiști va fi în scădere.

Related Stories

Descoperă

Crăciun cu tradiții, Revelion cu SPA: cât costă vacanțele...

Printre destinațiile solicitate pentru sărbătorile din această iarnă se numără stațiuni deja consacrate de pe Valea Prahovei: (Sinaia, Bușteni și Predeal), Poiana Brașov, Călimănești-Căciulata și zonele rurale din Maramureș și Bucovina. Oferta reunește vacanțe la munte, sejururi cu acces la piscine și centre SPA, dar și experiențe tradiționale construite în jurul gastronomiei locale, colindelor și obiceiurilor de sărbători.

Turismul crește în septembrie, dar cererea românilor rămâne pe...

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, turismul din România a înregistrat în septembrie 2026 a treia lună consecutivă de creștere a sosirilor și înnoptărilor, atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini. Revenirea din iulie–septembrie este în linie cu anticipările BIBI Touroperator privind recuperarea cererii pe parcursul sezonului, după un început de vară mai slab. Această evoluție nu a fost însă suficientă pentru a compensa integral scăderile anterioare de pe segmentul turiștilor români. În primele nouă luni din 2026, creșterea sosirilor și înnoptărilor turiștilor străini a compensat scăderea înregistrată la turiștii români. Astfel, pe total, sosirile au crescut cu 1,2%, iar înnoptările cu 0,5% față de aceeași perioadă din 2025.

Vola.ro intră în segmentul de tour-operare cu pachete dinamice...

Vola.ro lansează Pachetele Zbor + Hotel, un produs prin care clienții își pot construi propriul pachet de vacanță și pot rezerva zborul și cazarea într-un singur loc. Prin această lansare, compania intră în segmentul de tour-operare cu un model în care fiecare pachet se formează în momentul căutării, pe baza alegerilor călătorului.

Voucherele de vacanță, în recul puternic:decontările au coborât la...

Valoarea voucherelor de vacanță decontate către unitățile afiliate a fost de 560,48 milioane de lei în perioada ianuarie–septembrie 2026, în scădere cu 48,60% față de primele nouă luni din 2025 și cu 61,90% față de perioada similară din 2024. Reducerea este de 529,93 milioane de lei față de anul trecut și de 910,54 milioane de lei față de acum doi ani, potrivit datelor analizate.

Bucovina își promovează turismul alternativ și gastronomia locală la...

Târgul Internațional VIA MOLDAVIA are ca obiectiv consolidarea colaborării între destinațiile turistice din regiunea Moldovei și dezvoltarea relațiilor dintre România și Republica Moldova în domeniul turismului.Pentru județul Suceava, participarea la un astfel de eveniment reprezintă o oportunitate de promovare a patrimoniului natural, cultural și gastronomic al Bucovinei, dar și de identificare a unor noi parteneriate și proiecte care să contribuie la dezvoltarea unor produse turistice integrate.

România are cea mai mare discrepanță din UE în...

Studiul evidențiază faptul că, în șase state membre ale UE, numărul nopților rezervate prin platforme de închiriere pe termen scurt a crescut în perioada aprilie-iunie 2026, în timp ce principalii indicatori ai unităților de cazare turistice au înregistrat scăderi. România este menționată drept exemplul cel mai relevant al acestui fenomen.Potrivit analizei, creșterea rezervărilor realizate prin intermediul platformelor digitale sugerează că o parte tot mai mare a cererii turistice se mută către segmentul de închirieri pe termen scurt, în detrimentul unităților de cazare clasice care sunt monitorizate prin statisticile oficiale.

Categorii populare