Conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS) apărute în dimineața acestei zile, sectorul turistic național a înregistrat o creștere timidă de 1% în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Cifrele BIBI Touring Touroperator reflectă această statistică, numărul sosirilor în structuri clasificate de turism fiind aproape la aceeași valoare față de primul trimestru din 2024.
În perioada ianuarie – martie 2025, unitățile de cazare turistică din România, au înregistrat un total de 2496,7 mii persoane față de 2471,2 mii câte au fost înregistrate în 2024, în timp ce numărul de înnoptări a fost de 4773,2 mii, marcând o creștere de 2,2% față de trimestrul I din 2024, când au fost 4671,8 mii.
În ceea ce privește sosirile turiștilor români, în februarie 2025 au fost cu – 4,5% mai puțini turiști decât în februarie 2024, scădere care continuă în martie la o valoare de -4,1% față de perioada similară din 2024. Pentru turiștii străini avem o evoluție de 1,7% în februarie și 3,1% în martie.
Înnoptările continuă trendul negativ, în februarie 2025 fiind cu – 4,3% la turiștii români față de februarie 2024, iar în martie –3,1%. Pentru turiștii străini, înnoptările în februarie 2025 sunt cu 1% mai mari decât perioada similară din 2024, evoluție care continuă și în martie, cu o valoare de +3,4%.
Din numărul total de sosiri, în perioada 01.01.-31.03.2025, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 82,5%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 17,5%, cei mai mulți dintre aceștia provenind din Italia, Germania și Regatul Unit.
Din perspectiva touroperatorului, tarifele pentru primul trimestru din 2025 n-au suferit modificări semnificative față de perioada similară a anului trecut, majoritatea creșterilor fiind atribuite serviciilor de masă. Media acestor creșteri nu a depășit 5-10%, însă există unități în sistemul de rezervări a căror tarif a rămas la valoarea celor din 2024.
Față de primul trimestru din 2024 s-a remarcat o creștere a vânzărilor de 3% pentru segmentul munte-balneo și 8% pentru city break, procentul rezervărilor fiind în medie de 55 – 80% în funcție de destinație. Au existat unități de cazare pe Valea Prahovei sau Poiana Brașov. unde gradul de rezervare a fost de 100%. Cererea pentru vacanțe active, sporturi de iarnă și experiențe gastronomice a fost ridicată, turiștii beneficiind și de un sezon de schi prelungit în lunile ianuarie și februarie, care a adus recorduri de turiști la trecerile prin turnicheți. Ambele zone au avut în total deschise 44 de pârtii, cu o lungime de 61 de km.
Pentru zona balneo, turistii au căutat hoteluri clasificate superior, de 4 sau 5 stele, cu ape termale și acces la facilitățile spa și wellness. În primele luni din acest an, bazele de tratament au funcționat la capacitate maximă, datorită cererii crescute pentru servicii de prevenție și recuperare medicală, procentul rezervărilor fiind între 70-90% în funcție de stațiune și unitatea de cazare.
La finalul lunii martie 2025 existau în România 26.533 unități de cazare, cu 584.759 locuri de cazare, dintre care 102 unități de 5* cu 10.518 locuri de cazare, 921 unități de 4* cu 85.407 locuri și 14.894 unități de 3* cu 218.072 locuri de cazare, restul fiind de 2* sau de 1*.
Cele mai solicitate stațiuni pentru zona de munte au fost Sinaia, Predeal și Poiana Brasov, cu peste 65% din totalul rezervărilor, în timp ce pentru zona balneo s-au remarcat stațiuni precum: Băile Felix, Călimănești-Căciulata, Băile Herculane și Băile Tușnad, cu un procent de 75% din totalul rezervărilor.
Vacanțele tip city break sunt pe un trend ascendent iar turiștii români doresc să cunoască țara, cultura, istoria și tradițiile diferitelor regiuni, doresc cazare în hoteluri moderne sau în hosteluri, unde tinerii pot lega prietenii. Pentru vacanțele tip city break s-a remarcat o creștere pentru București, Craiova, Oradea, Sighișoara și Cluj Napoca. Numărul turiștilor străini care au vizitat România a crescut cu 5,1% în primul trimestru din acest an față de perioada similară a anului precedent, iar numărul de înnoptări a crescut cu 4,6% în același interval. Includerea în spațiul Schenghen a favorizat călătoriile, în special în rândul tinerilor, în căutare de locuri noi și evenimente culturale.
Rezervările prin programul „Înscrieri Timpurii”,instrument care se bucură în continuare de un real succes pentru achiziționarea vacanțelor din timp, a reprezentat în primul trimestru din 2025, 30% din totalul rezervărilor. Reducerile au fost cuprinse între 10% și 50%. În același timp, plata cu voucherele de vacanță, încă existente în piață, a reprezentat 20% din totalul rezervărilor.
Pentru următoarea perioadă, odată cu sosirea sezonului estival în Delta Dunării și pe Riviera Românească, se întrevede o creștere a numărului de rezervări, voucherele de vacanță în varianta 2025 fiind distribuite încă din această lună. Cu ele pot fi achitate de exemplu diferența la avansul prin rezervările „înscrieri timpurii”, efectuate până la sfârșitul lunii aprilie.
„Turismul românesc e precum respirația economiei. Frământările politice, economice naționale și internaționale se oglindesc și în apetitul românilor pentru vacanțe. În contextul anulării Visa Waver pentru Statele Unite ale Americii, multe zboruri s-au anulat. Voucherele de vacanță pentru 2025 abia au început timid să fie solicitate din luna mai așa încât rezervările pentru primele 3 luni s-au bazat pe sumele acordate în 2024 și care nu fuseseră consumate. Practic scăderea din februarie, de 4,5% a sosirilor românilor în structurile de cazare clasificate, fusese un semnal că turiștii sunt mai prudenți în rezervări. Ce va fi – depinde mult de rezultatul alegerilor prezidențiale și de rezultatul eforturilor de pace din Ucraina. De 1 Mai am văzut efervescență pe litoral deci turiștii așteaptă vreme bună și vremuri bune cu apetitul pentru vacanțe ridicat”, declară Adrian Voican, președinte Bibi Group4travel.
În ansamblu, din prisma BIBI Touroperator, turismul românesc mai mult a stagnat, lipsa unei strategii aplicate, întârzierea distribuirii voucherelor de vacanță la pachet cu diminuarea valorii acestora și promovarea mult prea slabă fiind principalii factori pentru acest rezultat neașteptat.
