Muzeul sarmalelor, unic în lume, caută parteneri pentru inaugurare

Muzeul Sarmalelor este o inițiativă a jurnalistului gastronomic Cosmin Dragomir, cel care studiază de mulți ani diversitatea acestui preparat pe întreg mapamondul. Scriitorul deține o colecție de exponate cu și despre sarmale care poate intra în cartea recordurilor și a lansat un apel public de susținere a înființării, în România, unui muzeu dedicat acestui fel de mâncare.

“Beneficiile aduse de un astfel de muzeu sunt enorme. El poate fi un criteriu diferențiator pentru oferta gastro-turistică a României. E unic și ne pune pe harta culinară a lumii. Sarmale se fac și în China și în Argentina, dar o colecție dedicată plus tot felul de declinări artistice nu există. Toate popoarele din jurul nostru fac sarmale, dar doar noi am avea un muzeu al lor.  Și nici măcar nu costă mult, cam cât o garsonieră la periferie, iar în banii ăștia am inclus și costurile de funcționare din primul an. După investiția inițială o să lucrez la o modalitate de autosusținere a muzeului și nu mă refer la biletele vândute ci la un delivery de sarmale cu rețete din întreaga lume, schimbate periodic. Eu pun la bătaie atât colecția – care valorează câteva mii de euro plus toată experiența mea în comunicare”, declară Cosmin Dragomir.

Autor a mai multor cărți de istorie a gastronomiei românești, printre care și Colecționarul de sarmale a făcut, într-o postare în social media, un recensământ al exponatelor pe care deja le deține, dar și alte argumente în favoarea acestui proiect:

“Salut, numele meu este Cosmin Dragomir și am sarmale tatuate pe mână. În afară de ele mai am câteva zeci/sute de conserve cu sarmale (toate diferite) din câteva zeci de țări (și am posibilitatea să mai cumpăr câteva zeci/sute de modele). Dețin câteva zeci de cărți cu sarmale pe copertă (din zeci de țări), alte câteva sute cu rețete de sarmale, ba chiar și un scenariu nipon care se numește: Sarmale. Am sarmale în miniatură (tot din Japonia), două seturi croșetate, păretar și vitraliu făcute pe comandă. Reclame vechi, cărți poștale și probabil toate timbrele din lume cu sarmale. Am diferite obiecte vestimentare cu sarmale, câteva puzzeluri, desene și picturi (din păcate îmi lipsește cea a lui Lucian Prună… dar asta e!). Am câteva zeci de meniuri interbelice și comuniste cu sarmale, am scos o carte intitulată Colecționarul de Sarmale și curând editez o alta, a Cameliei Burghele: Serotonină și sarmale. Am mâncat sarmale pe de două continente, în peste 10 țări, iar pe 20 mă duc la Festivalul Sarmalelor.  Am cutii și ambalaje de sarmale și prietenii îmi cumpără în concedii tot felul de obiecte corelate.
Am început un ierbar cu frunze pentru sarmale (aproximez că sunt vreo sută de plante diferite, fără să adaug diferite variațiuni ale unui soi). Împreună cu Mihail Coșulețu am gândit câteva instalații artistice dedicate sarmalelor iar acum facem câteva teste pentru alte nebunii. Îmi doresc să printez 3d sarmale, să le torn în bronz și ipsos, să fac un mozaic ș.a.m.d. Am si un cont dedicate: Muzeul Saarmalelor cu 10.000+ followers”, a scris Cosmin Dragomir pe conturile personale din social media.

Din calculele aproximative ale colecționarului reiese că pentru demararea proiectul sunt necesari aproximativ 50.000 de euro care pot proveni din fonduri publice, dintr-o campanie de donații, dar mai ales din parteneriate cu diferiți sponsori, sau un cumul al acestor soluții.

“Există enorm de multe companii care ar putea susține acest proiect care le poate asigura atât vizibilitate cât și o componentă consistentă de Corporate Social Responsibility. Cu 4,5 companii care ar dona 1000 de euro lunar timp de un an punem pe picioare proiectul. Pare mult, eu n-aș zice mai ales că vorbim despre o inițiativă cu un impact care depășește granițele noastre.  Fac apel toți cei care cred că mă pot ajuta, cu orice (de la logistica pentru a cumpăra exponate din diferite țări până la agenții care ar putea fi interesate de proiect, de la potențiali donatori la posibili sponsori să mă contacteze: cosmin.dragomir@gastroart.ro. Fac acest apel acum pentru că mi-aș dori să pot fi bugetat pentru anul ce vine, iar marile companii își fac proiectele din toamnă”.

Jurnalistul mai notează că deține multe alte exponate pentru un muzeu al gastronomiei românești, nu doar al sarmalelor.

Related Stories

Descoperă

Ce opțiuni au românii afectați de anulările curselor aeriene

După ce compania AnimaWings a solicitat intrarea în insolvență, tot mai mulți pasageri români se confruntă cu anulări de zboruri, suspendări de rute și reduceri de capacitate. Cel puțin alte patru companii aeriene active în România au confirmat recent astfel de situații, cauzate de probleme tehnice ale flotelor, fenomene naturale și creșterea costurilor cu combustibilul.

Cât îi costă pe români o vacanță pe litoral...

Saturn înregistrează cea mai mare scădere a tarifului mediu pe noapte, de 34,8%, de la 124 la 81 de euro. Urmează Năvodari, cu o reducere de 34,3%, Mamaia, cu 33,3%, și Costinești, cu 32,9%. În Venus și Mangalia, tarifele medii scad cu 32,1%, iar în Neptun cu 31,7%.

IRI Travel anunță tendințele sezonului turistic viitor: Bulgaria, Grecia,...

IRI Travel estimează că sezonul rece va fi dominat de două direcții majore: vacanțele active și escapadele în destinații cu climă caldă. Printre cele mai solicitate produse turistice se numără: sejururile de schi în Bulgaria, Austria și Italia; vacanțele montane din România; Egipt, Dubai și Insulele Canare; circuitele culturale europene; târgurile de Crăciun din Europa Centrală; programele exotice pentru sezonul de iarnă.

De la profit la supraviețuire: hotelierii de la munte...

Una dintre tendințele remarcate în acest an este orientarea către excursiile de o zi. Vizitatorii vin să se bucure de munte, dar aleg tot mai frecvent să nu rămână peste noapte și să limiteze cheltuielile în restaurante. Unii aduc mâncare de acasă sau preferă magazinele și unitățile de tip fast-food. Astfel, aglomerația din anumite zone turistice nu se traduce automat în rezultate mai bune pentru hotelieri și restaurante.

ANAT: Turismul riscă să devină un lux, nu o...

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) consideră că datele publicate de Eurostat, potrivit cărora 61,4% dintre români nu își permit o săptămână de vacanță pe an, trebuie privite nu doar ca o statistică, ci ca un semnal de alarmă major pentru economie și societate. Această cifră confirmă faptul că piața turistică din România devine extrem de polarizată. Pe de o parte, există un segment de turiști cu venituri medii și ridicate, care continuă să călătorească și să își planifice vacanțele. Pe de altă parte, o masă largă de români a intrat într-o zonă de „supraviețuire” a bugetului de vacanță.

 „Litoralul pentru Toți”: tarife de la 51 de lei...

Deși hotelierii au practicat oferte speciale last minute chiar și în lunile de vară, septembrie rămâne o oportunitate unică. În ultimii ani, această lună s-a transformat într-o adevărată „a patra lună de vară”, perioadă în care turiștii se pot bucura de soare și de beneficiile Mării Negre la prețuri accesibile tuturor. Vacanțele devin mai accesibile, plajele sunt mai aerisite, apa mării mai curată, iar atmosfera este relaxantă, departe de aglomerația specifică vârfului de sezon.

Categorii populare