În timpul conferinței naționale și a târgului Punctelor Gastronomice Locale (PGL) din România, derulate la Tulcea, în perioada 6 – 7 septembrie 2024, acestea au explorat ideea de a deveni custozi ai patrimoniului local, sprijinind astfel, în mod sustenabil, turismul de calitate și localitățile rurale cu potențial de turism cultural și experiențial.
În contextul Festivalului Ivan Patzaichin Rowmania (ediția 2024) și sub patronajul Comisiei Naționale UNESCO, au avut loc cea de a doua ediție a conferinței naționale a PGL, o dezbatere la nivel de conduceri ale unor instituții relevante (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Agenția Națională a Zonei Montane, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării) precum și târgul gastronomic în care 13 PGL-uri au îmbiat publicul tulcean și pe participanții la Festival nu doar cu produse delicioase, cu aromă autentică, ci și cu poveștile locului din care au venit și câte ceva din rețetele folosite la gătit. Desigur, participanții la târg au avut grijă să nu dezvăluie chiar tot: cei ce vor să afle secretele rețetelor, sunt invitați să îi viziteze la ei acasă, să se bucure de bucate tradiționale și să descopere specificul fiecărui loc.
De la lansarea ideii (în 2015) și finalizarea legislației până astăzi, au fost înființate peste 420 de PGL-uri, constituind astfel o rețea de entități care pot contribui semnificativ la valorificarea și promovarea patrimoniului cultural românesc. O parte dintre acestea au trecut printr-un util proces de formare profesională.
Dezbaterile au beneficiat de prezența unor factori de decizie, a unor experți din administrația centrală și locală în domeniile legislativ, sanitar, fiscal, de siguranță alimentară și de dezvoltare durabilă, precum și a unor specialiști și cercetători naționali și internaționali în domeniul cultural și al drepturilor de proprietate.
Reprezentanții PGL-urilor au ridicat probleme concrete cu care s-au confruntat sau continuă să se confruntă la înființare sau în timpul funcționării, au primit soluții de la autorități sau de la alți confrați care au trecut prin experiențe similare, și au investigat, împreună, posibilitățile de a își extinde rolul, dincolo de cel de furnizor de servicii de turism / alimentație publică către acela de „custode de tradiție locală” – cu beneficii suplimentare pentru comunitățile din care fac parte și pentru turiștii care le vizitează. Ideea asumării acestei funcțiuni noi, prin extinderea anvergurii PGL-urilor către domeniul cultural, îi aparține vicepreședintelui Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, Teodor Frolu, și a fost primită cu mult interes de PGL-urile prezente la manifestări, de autorități și de reprezentanții Comisiei Naționale pentru UNESCO.
Este evident că actul culinar este formator și păstrător de tradiție, iar capacitatea PGL-urilor de a oferi o experiență ancorată în contemporaneitate, care adaptează cu creativitate și bună măsură rețetele vechi, poate aduce zonei nu doar bunăstare, ci și consolidarea identității locale. Patronajul oferit evenimentelor de către Comisia Națională a României pentru UNESCO reprezintă o oportunitate de a ridica la nivel național, la îndemâna tuturor celor peste 420 de PGL-uri, conversația privind rolul cultural al acestora și aspirația de a deveni „custode de patrimoniu local” pentru localitatea sau regiunea în care activează fiecare dintre ele.
La cele trei evenimente s-au discutat aspecte esențiale pentru PGL-uri privind legislația și practicile în domeniul înființării, funcționării și taxării. Iată câteva dintre temele examinate în decursul discuțiilor:
- Aspecte practice (și legislative) legate de trecerea la un alt nivel în cazul în care sunt acceptate în gospodărie un număr mai mare de persoane decât cel prevăzut în legislație (15), corelația cu numărul de feluri de mâncare;
- Promovarea și accentuarea folosirii produselor furnizate de producători locali (cu certificat de producător) și pe cele din gospodăria locală; promovarea producătorilor locali; importanța lanțului scurt și a provenienței / trasabilității materiei prime;
- Folosirea cărnii în PGL din Delta Dunării – folosirea de abatoare mobile sau abatoare mici la nivel de localitate, completate cu mici centre de procesare a cărnii aflate în utilizarea comunității prin asociațiile de crescători de animale;
- Aspectele legate de sezonalitatea unora dintre regiunile în care există PGL-uri și coordonarea cu operatorii de turism locali;
- Promovarea eficientă și unitară a PGL-urilor; coordonarea între ele și schimburi periodice de bune practici;
- Capacitatea PGL-urilor de a promova cultura locului; înțelegerea importanței acestui tip de activitate, pregătirea profesională și experiența în acest domeniu și înclinația de a o face.
La conferință, la târgul PGL și la dezbaterea la nivel de conduceri de instituții au participat Aurel Simion, (secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale), László Borbély (Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă), Madlen Șerban (Comisia Națională a României pentru UNESCO), Bogdan-Gheorghe Dănuț (Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului), Dorian Lungu (Asociația Gastro Local), Cristian Buican (Deputat în Parlamentul României), Gheorghe Hîrlav (Agenția Națională a Zonei Montane), Ștefan Ilie (Primarul Municipiului Tulcea), Bogdan Bulete (Rezervația Biosferei Delta Dunării), Dumitru Mergeani (Consiliul Județean Tulcea), Gabriela Bria (DSVSA TULCEA), Mirela Miller (Director executiv-Direcția pentru Agricultură Județeană Tulcea), Oleg Moraru (Romanian-American Foundation), Alex Filip (Organizația de Management al Destinației municipiului Tulcea), Ciprian Ștefan (Complexul Național Muzeal Astra Sibiu), Alexandru Chiselev (Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea), Monica Bota-Moisin (expert sustenabilitate culturală), Gabriel Gherghescu (realizator Viața Satului, TVR) și Mihai Rădulescu (TVR).
La Târgul național al Punctelor Gastronomice Locale au participat următoarele Puncte Gastronomice Locale:
– de la Vama Buzăului din jud. Brașov: PGL Baila Maria, PGL Familia Buzea, PGL Delia Gal, PGL Nicoleta Burlac, PGL Iuliana Brănescu.
– din județul Tulcea: PGL La Hanul Gabrielei din Letea, PGL Grădina Zânelor din Jurilovca; PGL La Lucica din Mila23.
– de asemenea, au adus bunătăți pregătite după rețete locale: PGL Ferma De La Coadă din Traian (jud. Brăila); PGL Casa VLC din Bilbor (jud. Harghita), PGL La Grisha din Ghindărești (jud. Constanța), PGL Pescăresc Magic Danube din Galați, PGL Cămara Chivuței din Sadu (jud. Sibiu).
Evenimentele au fost organizate de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 (inițiatorul conceptului de Punct Gastronomic Local), împreună cu Asociația Gastro Local și Organizaţia de Management al Destinaţiei la nivelul municipiului Tulcea, în parteneriat cu Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă și al Complexului Național Muzeal Astra Sibiu, cu sprijinul Kaufland România, Aqua Carpatica, DeltaMar, Deltaica, și au avut loc sub egida festivalului Ivan Patzaichin, organizat de AIPM 23, împreună cu CJ Tulcea și Primăria Tulcea.
Evenimentele de la Tulcea și întregul demers de explorare și comunicare a rolului de „custode de patrimoniu local” pe care îl pot asuma PGL-urile se derulează sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.
