Muzeul sarmalelor, unic în lume, caută parteneri pentru inaugurare

Muzeul Sarmalelor este o inițiativă a jurnalistului gastronomic Cosmin Dragomir, cel care studiază de mulți ani diversitatea acestui preparat pe întreg mapamondul. Scriitorul deține o colecție de exponate cu și despre sarmale care poate intra în cartea recordurilor și a lansat un apel public de susținere a înființării, în România, unui muzeu dedicat acestui fel de mâncare.

“Beneficiile aduse de un astfel de muzeu sunt enorme. El poate fi un criteriu diferențiator pentru oferta gastro-turistică a României. E unic și ne pune pe harta culinară a lumii. Sarmale se fac și în China și în Argentina, dar o colecție dedicată plus tot felul de declinări artistice nu există. Toate popoarele din jurul nostru fac sarmale, dar doar noi am avea un muzeu al lor.  Și nici măcar nu costă mult, cam cât o garsonieră la periferie, iar în banii ăștia am inclus și costurile de funcționare din primul an. După investiția inițială o să lucrez la o modalitate de autosusținere a muzeului și nu mă refer la biletele vândute ci la un delivery de sarmale cu rețete din întreaga lume, schimbate periodic. Eu pun la bătaie atât colecția – care valorează câteva mii de euro plus toată experiența mea în comunicare”, declară Cosmin Dragomir.

Autor a mai multor cărți de istorie a gastronomiei românești, printre care și Colecționarul de sarmale a făcut, într-o postare în social media, un recensământ al exponatelor pe care deja le deține, dar și alte argumente în favoarea acestui proiect:

“Salut, numele meu este Cosmin Dragomir și am sarmale tatuate pe mână. În afară de ele mai am câteva zeci/sute de conserve cu sarmale (toate diferite) din câteva zeci de țări (și am posibilitatea să mai cumpăr câteva zeci/sute de modele). Dețin câteva zeci de cărți cu sarmale pe copertă (din zeci de țări), alte câteva sute cu rețete de sarmale, ba chiar și un scenariu nipon care se numește: Sarmale. Am sarmale în miniatură (tot din Japonia), două seturi croșetate, păretar și vitraliu făcute pe comandă. Reclame vechi, cărți poștale și probabil toate timbrele din lume cu sarmale. Am diferite obiecte vestimentare cu sarmale, câteva puzzeluri, desene și picturi (din păcate îmi lipsește cea a lui Lucian Prună… dar asta e!). Am câteva zeci de meniuri interbelice și comuniste cu sarmale, am scos o carte intitulată Colecționarul de Sarmale și curând editez o alta, a Cameliei Burghele: Serotonină și sarmale. Am mâncat sarmale pe de două continente, în peste 10 țări, iar pe 20 mă duc la Festivalul Sarmalelor.  Am cutii și ambalaje de sarmale și prietenii îmi cumpără în concedii tot felul de obiecte corelate.
Am început un ierbar cu frunze pentru sarmale (aproximez că sunt vreo sută de plante diferite, fără să adaug diferite variațiuni ale unui soi). Împreună cu Mihail Coșulețu am gândit câteva instalații artistice dedicate sarmalelor iar acum facem câteva teste pentru alte nebunii. Îmi doresc să printez 3d sarmale, să le torn în bronz și ipsos, să fac un mozaic ș.a.m.d. Am si un cont dedicate: Muzeul Saarmalelor cu 10.000+ followers”, a scris Cosmin Dragomir pe conturile personale din social media.

Din calculele aproximative ale colecționarului reiese că pentru demararea proiectul sunt necesari aproximativ 50.000 de euro care pot proveni din fonduri publice, dintr-o campanie de donații, dar mai ales din parteneriate cu diferiți sponsori, sau un cumul al acestor soluții.

“Există enorm de multe companii care ar putea susține acest proiect care le poate asigura atât vizibilitate cât și o componentă consistentă de Corporate Social Responsibility. Cu 4,5 companii care ar dona 1000 de euro lunar timp de un an punem pe picioare proiectul. Pare mult, eu n-aș zice mai ales că vorbim despre o inițiativă cu un impact care depășește granițele noastre.  Fac apel toți cei care cred că mă pot ajuta, cu orice (de la logistica pentru a cumpăra exponate din diferite țări până la agenții care ar putea fi interesate de proiect, de la potențiali donatori la posibili sponsori să mă contacteze: cosmin.dragomir@gastroart.ro. Fac acest apel acum pentru că mi-aș dori să pot fi bugetat pentru anul ce vine, iar marile companii își fac proiectele din toamnă”.

Jurnalistul mai notează că deține multe alte exponate pentru un muzeu al gastronomiei românești, nu doar al sarmalelor.

Related Stories

Descoperă

Bunătățile din Piața Volantă “Din drag de Bucovina” aparținând...

Participarea la acest eveniment oferă oportunitatea de a promova gastronomia bucovineană, gustul autentic al produselor naturale, parte dintre ele având certificări pe scheme de calitate naționale ca produs tradițional, montan sau ecologic.

ANAT cere numirea unui secretar de stat din industria...

ANAT: Turismul românesc se confruntă cu multiple probleme care necesită o abordare pragmatică și bine informată. Doar o persoană cu experiență directă în industrie poate înțelege nevoile reale ale agenților economici care își desfășoară activitatea în turism și HORECA, ale investitorilor și ale celorlalți actori implicați. Numirea unui lider din afara acestui domeniu riscă să perpetueze o lipsă de direcție și să compromită potențialul turismului de a deveni un motor economic major.

Suceava atrage turiști și prin Piața Volantă: Un loc...

Președintele Asociației „Gustă din Bucovina”, Alexandru Andrieș spune că din ce în ce mai mulți turiști vin să descopere dacă realitatea reflectă ceea ce văd în materialele video de promovare: „Curiozitatea îi ghidează să afle: chiar e așa ca în video-uri? Cu degustări, ceai, povești cu producători și o atmosferă autentică? Și da, pleacă zâmbind și încântați.”

Gheorghe Fodoreanu, fost președinte ANAT: Turismul românesc ar fi...

Fodoreanu: Schimbările aduse de aderarea totală la spațiul Schengen reprezintă o oportunitate majoră pentru turismul de circuite cu autocare, facilitând accesul turiștilor din țările central europene, pentru care distanțele pentru Maramureș, Bucovina, Transilvania, Delta Dunării, litoralul și București devin accesibile

După ce zeci de turiști au fost înșelați cu...

Alin Burcea, președinte ANAT: Turiștii trebuie să cumpere numai de la agenții de turism licențiate, pentru că astfel sunt protejați conform legislației în vigoare. Amatorii de chilipiruri au mari șanse să fie păgubiți

Cum se autosabotează turismul românesc: MEAT și Ministerul Finanțelor...

Alin Burcea, președintele ANAT: Este incredibil cum Ministerul Economiei și Ministerul Finanțelor își arată incapacitatea de a găsi soluții, deși există temei legal pentru a finanța participarea României la târgurile internaționale. Nu lipsa bugetului este problema reală, ci lipsa de voință și de implicare. Dacă ar exista un minim efort și responsabilitate din partea celor care gestionează aceste decizii, România nu ar fi pusă în această situație rușinoasă. Absența noastră de la aceste târguri echivalează cu un sabotaj deliberat al turismului românesc și al eforturilor noastre de a ne promova ca destinație pe plan internațional

Categorii populare