Muzeul sarmalelor, unic în lume, caută parteneri pentru inaugurare

Muzeul Sarmalelor este o inițiativă a jurnalistului gastronomic Cosmin Dragomir, cel care studiază de mulți ani diversitatea acestui preparat pe întreg mapamondul. Scriitorul deține o colecție de exponate cu și despre sarmale care poate intra în cartea recordurilor și a lansat un apel public de susținere a înființării, în România, unui muzeu dedicat acestui fel de mâncare.

“Beneficiile aduse de un astfel de muzeu sunt enorme. El poate fi un criteriu diferențiator pentru oferta gastro-turistică a României. E unic și ne pune pe harta culinară a lumii. Sarmale se fac și în China și în Argentina, dar o colecție dedicată plus tot felul de declinări artistice nu există. Toate popoarele din jurul nostru fac sarmale, dar doar noi am avea un muzeu al lor.  Și nici măcar nu costă mult, cam cât o garsonieră la periferie, iar în banii ăștia am inclus și costurile de funcționare din primul an. După investiția inițială o să lucrez la o modalitate de autosusținere a muzeului și nu mă refer la biletele vândute ci la un delivery de sarmale cu rețete din întreaga lume, schimbate periodic. Eu pun la bătaie atât colecția – care valorează câteva mii de euro plus toată experiența mea în comunicare”, declară Cosmin Dragomir.

Autor a mai multor cărți de istorie a gastronomiei românești, printre care și Colecționarul de sarmale a făcut, într-o postare în social media, un recensământ al exponatelor pe care deja le deține, dar și alte argumente în favoarea acestui proiect:

“Salut, numele meu este Cosmin Dragomir și am sarmale tatuate pe mână. În afară de ele mai am câteva zeci/sute de conserve cu sarmale (toate diferite) din câteva zeci de țări (și am posibilitatea să mai cumpăr câteva zeci/sute de modele). Dețin câteva zeci de cărți cu sarmale pe copertă (din zeci de țări), alte câteva sute cu rețete de sarmale, ba chiar și un scenariu nipon care se numește: Sarmale. Am sarmale în miniatură (tot din Japonia), două seturi croșetate, păretar și vitraliu făcute pe comandă. Reclame vechi, cărți poștale și probabil toate timbrele din lume cu sarmale. Am diferite obiecte vestimentare cu sarmale, câteva puzzeluri, desene și picturi (din păcate îmi lipsește cea a lui Lucian Prună… dar asta e!). Am câteva zeci de meniuri interbelice și comuniste cu sarmale, am scos o carte intitulată Colecționarul de Sarmale și curând editez o alta, a Cameliei Burghele: Serotonină și sarmale. Am mâncat sarmale pe de două continente, în peste 10 țări, iar pe 20 mă duc la Festivalul Sarmalelor.  Am cutii și ambalaje de sarmale și prietenii îmi cumpără în concedii tot felul de obiecte corelate.
Am început un ierbar cu frunze pentru sarmale (aproximez că sunt vreo sută de plante diferite, fără să adaug diferite variațiuni ale unui soi). Împreună cu Mihail Coșulețu am gândit câteva instalații artistice dedicate sarmalelor iar acum facem câteva teste pentru alte nebunii. Îmi doresc să printez 3d sarmale, să le torn în bronz și ipsos, să fac un mozaic ș.a.m.d. Am si un cont dedicate: Muzeul Saarmalelor cu 10.000+ followers”, a scris Cosmin Dragomir pe conturile personale din social media.

Din calculele aproximative ale colecționarului reiese că pentru demararea proiectul sunt necesari aproximativ 50.000 de euro care pot proveni din fonduri publice, dintr-o campanie de donații, dar mai ales din parteneriate cu diferiți sponsori, sau un cumul al acestor soluții.

“Există enorm de multe companii care ar putea susține acest proiect care le poate asigura atât vizibilitate cât și o componentă consistentă de Corporate Social Responsibility. Cu 4,5 companii care ar dona 1000 de euro lunar timp de un an punem pe picioare proiectul. Pare mult, eu n-aș zice mai ales că vorbim despre o inițiativă cu un impact care depășește granițele noastre.  Fac apel toți cei care cred că mă pot ajuta, cu orice (de la logistica pentru a cumpăra exponate din diferite țări până la agenții care ar putea fi interesate de proiect, de la potențiali donatori la posibili sponsori să mă contacteze: cosmin.dragomir@gastroart.ro. Fac acest apel acum pentru că mi-aș dori să pot fi bugetat pentru anul ce vine, iar marile companii își fac proiectele din toamnă”.

Jurnalistul mai notează că deține multe alte exponate pentru un muzeu al gastronomiei românești, nu doar al sarmalelor.

Related Stories

Descoperă

ANAT: Turismul trebuie declarat domeniu strategic național. Fără un...

Președintele ANAT, Alin Burcea: România este deja în urma competitorilor săi direcți. Dacă nu acționăm acum, riscăm să pierdem complet trenul. Încă nu este prea târziu, dar aceasta este ultima șansă reală de a recupera decalajul. În absența unor investiții reale în promovare, diferența față de alte destinații europene va deveni imposibil de recuperat în următorii ani

Incertitudinea economică îi face pe români să își rezerve...

Turiștii care își planifică de pe acum vacanțele pe litoralul românesc aleg hotelurile ca și opțiune de cazare, peste 67% dintre aceștia, datorită serviciilor complete și facilităților de relaxare. Pensiunile rămân și ele o variantă populară, în special pentru familii care caută un cadru mai intim. Apartamentele sunt alese în 11% dintre cazuri, iar vilele reprezintă 6% din rezervări, fiind preferate de grupurile de prieteni de cele mai multe ori.

De Dragobete, Destinația Anului dezvăluie peste 250 de destinații...

Etapa de nominalizări a competiției Destinația Anului 2026 aduce în prim-plan un număr impresionant de destinații iubite de români, și deschide lupta pentru titlul “Destinația Anului în România”.

Ziua cea mai grea din sezonul de iarnă pentru...

18 februarie 2026 a fost ziua cea mai dificilă din acest sezon pentru românii care aveau călătorii cu avionul.

Tot mai mulți români aleg să ofere cadou de...

Pe lângă escapadele romantice în doi, 2026 aduce o creștere vizibilă a călătoriilor solo. Tot mai mulți români aleg să transforme Valentine’s Day sau Dragobete într-o ocazie de explorare personală și reconectare, fie pentru dezvoltare personală, fie pentru a marca un nou început după o despărțire. 

2025 se încheie cu scăderi accelerate în turismul intern....

Potrivit statisticilor INS, sosirile totale în structurile de cazare autorizate au scăzut cu 2,4% în 2025 față de anul anterior, ajungând la aproximativ 13,9 milioane de persoane. Declinul este determinat în principal de evoluția pieței interne: turiștii români, care reprezintă 81,4% din totalul sosirilor, au înregistrat o scădere de 4,6%, echivalentul a peste 548.000 de vizitatori mai puțini (de la 11,878 milioane la 11,330 milioane) #TurismRomania #INS2025 #TurismIntern #IncomingRomania #VouchereDeVacanta #ANAT #BIBITouroperator #Bucovina #RelansareEconomica

Categorii populare