Turiști din întreaga țară și din străinătate vizitează în fiecare an, în perioada Paștelui, sărbătorit pe 20 aprilie în 2025, mănăstirile din zona Moldovei și în special din Bucovina. În timp ce unele lăcașuri de cult sunt preferate de către vizitatori, platforma de turism cultural „România Atractivă” aduce în prim-plan, în Săptămâna Mare, și alte obiective de pe Ruta mănăstirilor din zona Moldovei, pentru cei aflați în căutarea unor comori culturale și spirituale mai puțin cunoscute.
Cele mai multe obiective de pe această rută le oferă turiștilor posibilitatea unică de a explora atât istoria, arta și cultura unor locuri de poveste, cât și de a simți liniștea unor așezăminte monahale de o importanță excepțională pentru România.
Una dintre mănăstirile cu povești extraordinare, dar mai puțin cunoscute de către români este Mănăstirea Arbore, înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Humor, Moldovița, Pătrăuți, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Voroneț și Sucevița). Ctitorită de Luca Arbore, hatman loial lui Ștefan cel Mare, biserica a fost inițial necropolă familială și a devenit abia recent mănăstire. Lăcașul impresionează prin frescele exterioare, prin mesajele anti-otomane și prin veșmintele italiene din secolul al XVI-lea pictate pe pereții mănăstirii. Construită fără turle, cu o arhitectură specifică lăcașurilor construite de boieri, biserica a supraviețuit miraculos secolelor de intemperii, păstrând parțial pictura originală. Aflată în reabilitare, mănăstirea își redobândește strălucirea, așteptând să fie redescoperită prin programul de turism cultural „România Atractivă”.
În Săptămâna Mare, locuri de legendă își așteaptă vizitatorii
Mănăstirea Arbore, aflată în inima Bucovinei, este doar unul dintre obiectivele turistice cu o valoare inestimabilă aflate pe Ruta mănăstirilor din zona Moldovei. Mănăstirea Putna, Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași, Mănăstirea Solca sau Mănăstirea Humor sunt arhicunoscute de către români, credincioși sau pur și simplu iubitori de cultură, de istorie și de arhitectură. Însă, pe lângă cele patru obiective turistice și spirituale renumite, Ruta mănăstirilor din zona Moldovei propune și alte lăcașuri de cult mai puțin cunoscute publicului larg.
Mănăstirea Coșula, ctitorită în 1535 de sfetnicul domnitorului Petru Rareș, vistiernicul Mateiaș, a fost considerată centru cultural și duhovnicesc, deoarece în chiliile călugărilor s-au realizat primele traduceri în limba română din Herodot, după ce manuscrisul a fost adus aici tocmai de pe insula Creta. În interiorul mănăstirii descoperim și astăzi obiecte deosebite din vremea ctitoririi sale. Aici se află bine păstrare broderii cu caracter religios, confecționate din fir de mătase cu perle și două rubine, un epitrahil lucrat manual ce a aparținut cândva Anghelinei, soția ctitorului, precum și o cruce de metal în stil apusean.
Tot pe Ruta mănăstirilor din zona Moldovei se află și ansamblul monahal de la Fâstâci, așezat pe piscul cel mai înalt al pădurii. Locul era numit și „Sălbaticul”, pentru că acolo ar fi trăit odată un om retras de lume. De asemenea, se spune că de aici ar fi pornit Ștefan cel Mare noua bătălie de la Podul Înalt.
Despre Mănăstirea Florești circulă o legendă care spune că, pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta era condusă de egumenul grec Nil, un om fără milă față de cei care băteau la poarta mănăstirii. Domnitorul român a pus atunci la cale una dintre plimbările sale „incognito”. Îmbrăcat în straie de cerșetor, a bătut la poarta mănăstirii și a cerut găzduire. Refuzat inițial, Cuza a fost primit, apoi, în camera de penitență. După cum ne povestește romania-atractiva.ro, a doua zi, Cuza și-a arătat însemnele domnești și i-a reproșat egumenului Nil abuzurile și luxul de la mănăstire, în timp ce oamenii simpli nu aveau ce mânca. Ulterior, după secularizarea averilor mănăstirii Florești, Nil a fost nevoit să părăsească lăcașul doar cu ce putea duce în mâini.
Originea Mănăstirii Grăjdeni, o altă comoară turistică și culturală, se pierde în negura istoriei, însă legenda spune că a fost ctitorită de Petru Rareș, chiar în locul unde a poposit într-o noapte, în drumul de la Galați spre Suceava, și unde a visat că cele două dealuri din fața sa erau de aur și i se închinau lui, iar din gură îi ieșea un roi de albine. Reluându-și drumul, aproape de Crasna, Petru Rareș a fost întâmpinat de o ceată de călăreți care i-au adus vestea că Divanul domnesc, în frunte cu mitropolitul țării, l-a ales domn al Moldovei. Drept recunoștință, pe locul unde a avut acel vis, Petru Rareș a construit biserica.
18 obiective turistice din cinci județe, pe Ruta mănăstirilor din zona Moldovei
Ruta mănăstirilor din zona Moldovei cuprinde 18 obiective incluse în programul de turism cultural „România Atractivă”, cele mai multe dintre ele fiind în județul Suceava.
Cele 18 obiective sunt:
În județul Suceava:
- Mănăstirea Arbore
- Mănăstirea Humor
- Mănăstirea Putna
- Mănăstirea Slatina
- Mănăstirea Sfinții Apostoli Petru și Pavel – Mănăstirea Solca
- Mănăstirea Râșca
- Mănăstirea Teodoreni Suceava
În județul Vaslui:
- Mănăstirea Pârvești
- Mănăstirea Florești
- Mănăstirea Fâstâci
- Mănăstirea Mălinești
- Mănăstirea Dimitrie Cantemir
- Mănăstirii Grăjdeni
În județul Iași:
- Mănăstirea „Sf. Trei Ierarhi”
- Mănăstirea Stavnic
În județul Neamț:
- Biserica „Buna Vestire” a Mănăstirii Bisericani
- Mănăstirea Războieni
În județul Botoșani:
- Mănăstirea Coșula
Turiștii dornici să descopere „România Atractivă” pot accesa website-ul romania-atractiva.ro sau aplicația mobilă de travel, disponibilă gratuit pentru iOS și Android (o poți descărca de aici: https://romaniaatractiva.app.link/download), unde vor găsi, printre multe altele, și informații despre obiectivele de pe Ruta mănăstirilor din zona Moldovei.
