Zilele Nordului 2025: 13.000 de participanți, 100 de evenimente și o nouă demonstrație a faptului că orașele se schimbă prin cultură

A XII-a ediție a festivalului Zilele Nordului, desfășurată între 31 iulie și 3 august 2025 la Darabani, a adunat peste 13.000 de participanți la 100 de evenimente culturale, artistice, civice și sportive, continuând misiunea festivalului de a reconecta Nordul prin cultură și de a propune un model de dezvoltare pentru comunitățile mici din România.

Dezvoltat în parteneriat cu autoritățile locale și regionale și susținut de comunitate și companii responsabile, festivalul a consolidat în acest direcția strategică anunțată anul trecut: pregătirea unei candidaturi regionale pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2035.


Cei mai mulți oameni, în Poiana Teioasa și în noua Piață a Nordului

Concertele au atras, ca de obicei, cei mai mulți participanți — 5.475 de persoane au fost prezente la show-urile susținute de Irina Rimes, Om la Lună, ComaMădălina Pavăl OrchestraMoonlight BreakfastAda Milea & Berti Barbera și alți artiști români.

În premieră, parte din festival s-a mutat în Piața Nordului, parcarea centrală reconvertită temporar într-un forum urban viu, verde, cultural și civic. Piața a găzduit dezbateri, concerte, activități pentru copii și familii, animație stradală, târguri, spectacole de muzică și poezie și proiecții de film în aer liber, atrăgând în total peste 2.000 de participanți în cele patru zile.


Evenimentele speciale – semnul distinctiv al ZN

Forumul Orașelor Mici, devenit o referință națională în discuția despre dezvoltarea urbană a comunităților sub 30.000 de locuitori, a reunit la Darabani reprezentanți ai Guvernului, primari, experți ai Băncii Mondiale, arhitecți și universitari din toată țara. Între invitații ediției s-au numărat Kövér Orsolya Mária, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Vasile Asandei, director al ADR Nord-Est, Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, Călin Hințea și Șerban Țigănaș, decani ai facultăților de administrație publică și, respectiv, arhitectură de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Maratonul Nordului, cu ediții de MTB la Dersca și Trail la Darabani, a atras 1.500 de sportivi și susținători, în timp ce Campionatul Mondial de Borș Moldovenesc a adunat 500 de pofticioși și curioși în jurul ceaunelor, alături de invitații săi speciali, familia Stan, păstrătorii tradiției crucilor vesele de la Săpânța, și Dana Burlacu-Vistiernicu, culegătoare de rețete și ambasador al gastronomiei tradiționale.

Un moment aparte a fost Duminica fără mașini, care a adus peste 2.000 de dărăbăneni la evenimente în aer liber desfășurate în centrul orașului, devenit pietonal: spectacole de teatru, dezbateri, lecturi, ateliere, muzică live și un show spectaculos de videomapping pe fațada Casei de Cultură.


Cultură vie: filme, expoziții, întâlniri, teatru

Proiecțiile de film, realizate în parteneriat cu regizori și actori prezenți la festival, au adus peste 500 de cinefili în spații neconvenționale din oraș. Filmele „Anul nou care n-a fost”„Siberia din oase”„Maria” și „Pădurea de molizi”au fost prezentate în prezența unor invitați precum actorul Mihai Călin sau regizoarea Leontina Vatamanu.

Trei spectacole de teatru – „Să nu ne răzbunați”, „La cuțite” și „Jocuri din curte” – au adunat aproape 300 de spectatori, iar expozițiile din festival au fost vizitate de 500 de persoane. Între expozițiile din agendă, două au fost premiere importante: expoziția „Vremuri în care știrile sunt mai rapide decît gloanțele”, semnată de artistul Pavel Brăila, este prima expoziție de artă contemporană din istoria festivalului și a orașului, iar „Greatest Clicks”, semnată de Hajdu Tamás, este cea mai amplă expoziție de fotografie prezentă vreodată în festival, cu 50 de lucrări superbe din urbanul mic românesc.

Întâlnirile Nordului au adus la aceeași masă istorici, jurnaliști, activiști, cercetători și artiști din toată țara și din Republica Moldova, printre care Dorin DobrincuLiviu JicmanDan SociuAla Sainenco, Mihai Călin, Leontina Vatamanu sau familia Ioan și Anamaria Stan de la Săpânța.


„O platformă europeană de cooperare culturală”

„Ne bucură nu doar numărul de participanți, ci mai ales calitatea întâlnirilor pe care le generăm. Zilele Nordului este astăzi o platformă de cooperare între artiști, comunități, autorități și instituții publice din România, Moldova și Ucraina. Ne dorim ca în viitorul apropiat festivalul să capete o dimensiune internațională și, de asemenea, să stimuleze crearea unei rețele a orașelor mici din România și din Europa”, a declarat Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord.


2026: Festivalul Zilele Nordului revine în 6–9 august

Organizatorii au anunțat deja perioada următoarei ediții, 6–9 august 2026, și au pus în vânzare abonamente la cel mai mic preț posibil pe www.zilelenordului.ro. Abonamentele pot fi achiziționate online, în număr limitat.


Despre Zilele Nordului

Zilele Nordului este un festival cultural non-profit organizat de Asociația Nord și sprijinit de către Primăria și Consiliul Local DarabaniAdministrația Fondului Cultural Național, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, precum și al Băncii TransilvaniaCaraimanIulius Mall SuceavaMDR Mobilier DelagraveCadasplan și alte companii și parteneri locali.

Festivalul a implicat, în cei 12 ani de existență, peste 2.000 de voluntari, a generat peste 600 de evenimente culturale, a contribuit la crearea de infrastructură culturală și la formarea unui brand regional centrat pe cultură, implicare civică și cooperare.

Related Stories

Descoperă

Românii caută vacanțe interne mai complexe: cicloturism, natură și...

În contextul incertitudinilor internaționale, tot mai mulți români se uită din nou către destinațiile locale, mai ales atunci când acestea oferă programe complete, experiențe active și servicii bine organizate

Destinația Anului® 2026: „Oscarurile” turismului din România au fost...

Destinația Anului 2026 a acordat premii în 12 categorii și 5 premii speciale Prezidiul juriului condus de Alex Filip a selectat Marele Premiu dintre destinațiile aflate pe locul 1 în categoria lor, după criterii care țin atât de numărul total de voturi, dar și de evaluarea dinamicii brandului său de destinație.

Românii fug de hotelurile aglomerate: vacanțele în vile private...

Operatorii din turism observă o creștere constantă a interesului pentru unități de cazare private — vile, cabane premium și retreat-uri în natură — în special în rândul familiilor și grupurilor de prieteni care preferă experiențe mai intime și mai flexibile. Tot mai mulți turiști aleg să plătească pentru liniște, facilități private și experiențe autentice, nu doar pentru destinație.

Turismul încetinește la începutul lui 2026: primul trimestru aduce...

În perioada ianuarie – martie 2026, unitățile de cazare turistică din România, au înregistrat un total de 2352,4 mii persoane față de 2496,7 mii câte au fost înregistrate în 2025, în timp ce numărul de înnoptări a fost de 4452,6 mii, marcând o scădere de 6,7% față de trimestrul I din 2025, când au fost 4773,2 mii.

ANAT:  Voucherele de vacanță rămân un instrument esențial pentru...

În contextul numeroaselor interpretări apărute în spațiul public privind actualul sistem al voucherelor de vacanță, ANAT subliniază încă o dată că, în forma aplicabilă în prezent, valoarea voucherelor de vacanță este de 800 de lei, iar angajații NU sunt obligați să contribuie cu încă 800 de lei din propriile venituri pentru a beneficia de acestea. De asemenea, nu este nevoie nici de declarația pe proprie răspundere, care ”frâna” cam cu 15% decizia angajaților de a primi și utiliza voucherele de vacanță.

Românii aleg vacanțe cumpătate de 1 Mai: destinațiile din...

Destinațiile montane continuă să fie printre cele mai căutate pentru vacanța de 1 Mai, oferind un echilibru între natură, confort și accesibilitate. Per ansamblu, prețul mediu pentru o noapte de cazare la munte în această perioadă se situează în jurul valorii de 550 de lei, însă acesta poate varia în funcție de facilități, poziționare și tipul unității alese.

Categorii populare