Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) consideră că datele publicate de Eurostat, potrivit cărora 61,4% dintre români nu își permit o săptămână de vacanță pe an, trebuie privite nu doar ca o statistică, ci ca un semnal de alarmă major pentru economie și societate.
Turismul nu este un lux, ci o componentă esențială a calității vieții, a sănătății populației și a productivității economice. Procentul de 61,4% reflectă o polarizare economică accentuată și arată că o parte importantă a populației este exclusă de la accesul la servicii turistice din cauza erodării puterii de cumpărare.
Piața turistică din România devine tot mai polarizată
Această cifră confirmă faptul că piața turistică din România devine extrem de polarizată. Pe de o parte, există un segment de turiști cu venituri medii și ridicate, care continuă să călătorească și să își planifice vacanțele. Pe de altă parte, o masă largă de români a intrat într-o zonă de „supraviețuire” a bugetului de vacanță.
Putem vorbi despre o masă critică de cetățeni – peste 60% din populație – complet exclusă din piața turistică din cauza diminuării puterii de cumpărare. Acest fenomen se reflectă inclusiv prin scăderea volumelor în turismul de masă.
„Trebuie să privim acest procent de 61,4% nu doar ca pe o cifră statistică, ci ca pe un semnal de alarmă pentru economie. O industrie turistică sănătoasă înseamnă o populație mai odihnită și, implicit, o economie mai productivă. Vacanța nu trebuie să devină un privilegiu rezervat unei minorități, ci să rămână o componentă accesibilă a vieții de familie. ANAT va continua să susțină măsuri care sprijină puterea de cumpărare și accesul românilor la vacanțe”, declară Cristian Bărhălescu, președintele ANAT.
Românii nu renunță imediat la vacanțe, ci își optimizează bugetele
ANAT observă mai degrabă o schimbare de comportament decât o renunțare în masă la concedii. Românii încearcă să își păstreze dreptul la vacanță și adoptă o strategie graduală de reducere a costurilor.
Astfel, în locul unui sejur clasic de șapte zile, mulți aleg vacanțe de 4-5 zile, city-break-uri sau sejururi scurte. Totodată, există o orientare tot mai puternică către perioadele de extra-sezon, precum lunile mai, iunie sau septembrie, când tarifele sunt semnificativ mai mici.
Programul „Înscrieri Timpurii” (Early Booking) a devenit esențial pentru numeroase familii. Românii au învățat să cumpere vacanțe cu 6-9 luni înainte pentru a beneficia de reduceri de până la 30-40%.
În paralel, se observă și un interes crescut pentru rezervările de tip Last Minute. Mulți turiști nu mai planifică pe termen lung și urmăresc ofertele de ultim moment pentru a obține reduceri importante.
Renunțarea completă la vacanță rămâne ultima soluție, pe care agențiile de turism încearcă să o evite prin oferte mai flexibile și adaptate diferitelor categorii de buget.
Un rol esențial în economia țării îl joacă și voucherele de vacanță. Turismul intern se dezvoltă în mod direct și datorită acestui instrument de stimulare a consumului turistic în România. Fără vouchere, procentul celor care nu își permit un concediu ar fi fost semnificativ mai mare.
În același timp, turiștii au devenit mult mai atenți la modul în care cheltuiesc, ceea ce obligă agențiile și hotelierii să investească în conceptul de „value for money”, oferind experiențe care să justifice fiecare leu cheltuit.
Cererea există, dar este extrem de sensibilă la preț
Pe litoralul românesc, cererea rămâne stabilă în special pentru hotelurile care au investit în servicii all inclusive, acestea oferind predictibilitatea costurilor pentru familii. Litoralul românesc continuă să fie cea mai căutată destinație de vară, însă cererea este concentrată în principal în lunile iulie și august.
În ceea ce privește turismul montan, există o cerere constantă pentru escapade de weekend. Problema nu este lipsa dorinței de a călători, ci limitarea bugetelor disponibile.
Turismul balnear și cel montan beneficiază de o cerere mai constantă pe parcursul întregului an. Stațiunile balneare, precum Călimănești-Căciulata și Băile Felix, atrag volume importante de turiști datorită biletelor de tratament și ponderii ridicate a turiștilor seniori.
Destinațiile interne se află însă într-o competiție directă cu piețe apropiate precum Bulgaria, Grecia și Turcia, care reușesc adesea să ofere un raport calitate-preț mai bun pentru bugetele mici și medii.
În cazul destinațiilor de turism rural, precum Maramureș și Bucovina, se observă menținerea unui nucleu stabil de turiști. Totuși, marjele de profit sunt afectate de faptul că mulți vizitatori cheltuiesc în principal pentru cazare și masă și mult mai puțin pentru servicii suplimentare, excursii ghidate, experiențe locale sau suveniruri.
Scumpirile sunt o consecință a costurilor de operare, nu un moft al operatorilor.
Creșterile de prețuri din turism reflectă majorarea costurilor cu energia, utilitățile, taxele, forța de muncă și materiile prime. Hotelierii și agențiile de turism nu au crescut tarifele din lăcomie, ci din necesitate. Majorările la energie, utilități, alimente, combustibili și taxele pe muncă, precum și modificările TVA, au fost transferate inevitabil în prețurile finale.
Riscul ca prețurile să țină românii departe de vacanță este unul real. Dacă prețul unui pachet turistic depășește pragul psihologic al unei familii, vacanța este eliminată rapid de pe lista priorităților. Operatorii încearcă să absoarbă o parte din aceste costuri prin optimizarea proceselor, însă au nevoie de stabilitate și predictibilitate fiscală pentru a evita majorările continue de prețuri.
De asemenea, companiile de turism au nevoie de tarife stabilite cu cel puțin un an înainte pentru a putea promova România pe piețele externe și pentru a încheia parteneriate cu tour-operatorii internaționali. În acest context, majorarea TVA din august 2025, în plin sezon turistic, a creat dificultăți suplimentare și ridică întrebări privind atractivitatea pieței românești pentru marii tour-operatori internaționali.
Există și riscul unui efect de tip bumerang: dacă tarifele sunt menținute artificial la niveluri scăzute prin reducerea calității serviciilor, România poate pierde și mai mulți turiști în favoarea destinațiilor externe.
Fără politici publice adecvate, există pericolul ca procentul românilor care nu își permit vacanțe să crească și mai mult, transformând concediul dintr-o necesitate de relaxare într-un bun de lux.
ANAT: Soluția este un parteneriat între industrie și stat
Pentru deblocarea acestei situații, ANAT a subliniat în repetate rânduri, alături de celelalte organizații patronale din turism, necesitatea unor măsuri fiscale și economice care să sprijine accesibilitatea vacanțelor.
Printre acestea se numără menținerea unui TVA redus pentru HoReCa și agențiile de turism, asigurarea predictibilității fiscale și extinderea sistemului de vouchere de vacanță și către sectorul privat prin facilități fiscale acordate angajatorilor.
Aceste instrumente și-au demonstrat eficiența, facilitând accesul angajaților cu venituri mici și medii la servicii turistice și menținând banii în economia românească.
Prelungirea sezonului și dezvoltarea infrastructurii, priorități strategice
Prelungirea sezonului turistic prin organizarea de evenimente culturale, sociale și sportive, precum și prin dezvoltarea facilităților de wellness, poate reduce costurile fixe și poate contribui la scăderea tarifelor medii.
Organizațiile de Management al Destinației (OMD) au un rol esențial în acest proces și pot face diferența dacă sunt coordonate cu responsabilitate și profesionalism în administrarea destinațiilor pe care le reprezintă.
Totodată, investițiile în infrastructură trebuie accelerate. În prezent, transportul reprezintă una dintre cele mai importante vulnerabilități ale turismului românesc. Autostrăzile, trenurile moderne și conexiunile aeriene eficiente reduc direct costurile de deplasare și cresc atractivitatea destinațiilor interne.
Principiul este simplu: dacă turistul cheltuiește mai puțin pe drum, va avea un buget mai mare pentru servicii turistice.
Turismul are nevoie de o abordare socială
Toate aceste măsuri sunt interconectate și trebuie privite în ansamblu. Turismul are nevoie de o abordare socială în România, inclusiv datorită efectului multiplicator pe care îl generează în numeroase alte sectoare economice.
ANAT va continua să militeze pentru măsuri care să sprijine puterea de cumpărare a populației și accesul la vacanțe.
O industrie turistică sănătoasă înseamnă o populație mai odihnită, mai sănătoasă și mai productivă. Obiectivul comun trebuie să fie transformarea vacanței dintr-un privilegiu într-o componentă accesibilă și firească a vieții de familie pentru cât mai mulți români.
