► Beneficiarii voucherelor cheltuiesc suplimentar 1400-1450 de lei peste cei 1450 acordați, deci dublează suma alocată
► Datorită voucherelor de vacanță, numărul de structuri de cazare clasificate din România s-a triplat: de la 6200, câte erau în 2006, la 20.000 în 2023
►În prezent, 35% din totalul încasărilor pentru turismul intern este asigurat de către voucherele de vacanță
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) consideră că impactul direct al eliminării / suspendării voucherelor de vacanță sau acordarea alternativă a banilor va determina o scădere de 35%-50% a încasărilor din turism. Mai precis, 20% dintre cei care primesc acum vouchere de vacanță nu își vor mai permite să meargă în vacanță, în timp ce alți 20% vor pleca, cel mai probabil, în afara țării. De asemenea, având în vedere că beneficiarii voucherelor de vacanță cheltuiau și sume suplimentare celor 1.450 lei (cu o medie de 1.400-1450 de lei cheltuiți în plus), impactul negativ va fi cu atât mai mare. Impactul total al acestei posibile măsuri ar determina o prăbușire a turismului intern cu 50%. Din păcate, mai toate variantele de modificare a legislației privind acordarea voucherelor de care reprezentanții industriei turistice au luat la cunoștință sunt păguboase pentru turismul românesc. Guvernul vehiculează o serie neagră de măsuri anti turism, care ar întrepta multe firme către faliment.
”Transformarea voucherelor de vacanță în bani cash ar reprezenta o mare greșeală. Nu s-ar mai atinge niciun obiectiv, nici să ajuți ţintit anumite categorii sociale, nici să te asiguri că banii sunt cheltuiți exclusiv pe anumite produse / servicii, nici că banii rămân în România. Banca Mondială a cerut ca să nu existe acordarea unor sume cash cu facilități fiscale. În Belgia, unde s-a încercat, de asemenea, transformarea bonurilor de valoare în cash, s-a renunțat la idee fiind considerată discriminatorie, conform deciziei Consiliului de Stat. Voucherele de vacanță au stimulat cererea pentru servicii turistice în România. Eliminarea lor ar duce cu certitudine la o scădere a numărului de turiști care aleg să călătorească în țară și, implicit, la o scădere a veniturilor pentru industria turismului. Practic, ar arunca turismul românesc cu 10 ani înapoi”, declară Adrian Voican, vicepreședinte ANAT.
În cazul Belgiei, s-a considerat că prin acordarea posibilității acordării contravalorii tichetelor în numerar, acestea vor dobândi regimul juridic al unui salariu normal, care, însă, nu va fi fiscalizat integral, ca orice salariu. Este discriminatoriu ca o parte din salariu să fie impozitată mai mult sau mai puțin, la discreția angajatorului. Consiliul Constituțional din Belgia a statuat, prin Decizia nr. 62.233/1/3 din 14 noiembrie 2017, că măsura înlocuirii tichetelor de masă cu acordarea acestora în numerar și în același condiții fiscale este constituțională doar în măsura în care de o astfel de facilitate ar beneficia toți angajații. În caz contrar, s-ar încălca principiul echității. ANAT a militat alături de o majoritate a Senatului pentru acordarea de vouchere de vacanță și către angajații din sectorul privat!
Toate organizațiile patronale, sindicale și publice din domeniul industriei ospitalității își manifestă dezacordul ferm cu privire la implementarea unei alternative în bani la tichete, indiferent de tipul de tichet. România trebuie să continue acele politici publice care și-au dovedit eficiența de-a lungul timpului, nicidecum să renunțe la ele.
Reamintim că acordarea voucherelor de vacanță a determinat mărirea numărului de structuri de cazare autorizate de la 6200, câte erau în 2006, la 20.000, câte sunt în prezent. Ceea ce înseamnă mai mult decât triplarea numărului lor.
De asemenea, voucherele de vacanță au determinat, în paralel cu investițiile străine, și dezvoltarea hotelurilor de lanț internațional, investiții românești de sute de milioane de euro anual în ultimii 8-10 ani.
Reamintim că eliminarea voucherelor de vacanță pentru angajați în România ar putea avea mai multe efecte și prejudicii asupra turismului și a economiei românești în general. Iată câteva dintre acestea:
► Scăderea cererii pentru servicii turistice. Voucherele de vacanță au stimulat cererea pentru servicii turistice în România. Eliminarea lor ar putea duce la o scădere a numărului de turiști care aleg să călătorească în țară și, implicit, la o scădere a veniturilor pentru industria turismului.
► Impact negativ asupra unităților de cazare și a restaurantelor. Mulți turiști folosesc voucherul de vacanță pentru a plăti cazarea și mesele în hoteluri și restaurante locale. Eliminarea acestui beneficiu ar putea afecta negativ afacerile din aceste sectoare, mai ales în perioadele de vârf, cum ar fi sezonul estival sau sărbătorile.
► Pierderea competitivității în turism. România a folosit voucherele de vacanță pentru a deveni mai atractivă pentru turiști. Eliminarea acestui beneficiu ar putea face ca țara să devină mai puțin competitivă în comparație cu alte destinații turistice din Europa.
► Impact asupra angajaților. Angajații au beneficiat de voucherele de vacanță ca o recompensă pentru munca lor și ca o modalitate de a-și permite vacanțe în România. Eliminarea acestui beneficiu ar putea afecta satisfacția angajaților și moralul acestora.
► Scăderea ocupării forței de muncă în turism. Dacă industria turismului suferă din cauza reducerii cererii, există riscul ca unele locuri de muncă din acest sector să fie afectate, ceea ce ar putea duce la șomaj și la o presiune suplimentară asupra economiei.
► Scăderea veniturilor fiscale. Guvernul a obținut venituri fiscale din voucherele de vacanță, prin taxarea acestuia și a cheltuielilor făcute cu el. Eliminarea voucherelor ar putea duce la o scădere a acestor venituri fiscale.
► Impact asupra dezvoltării turismului intern. Turismul intern a fost stimulat de voucherele de vacanță, politica pro turism a atras multe investiții internationale semnificative, hoteluri de lanț, contribuind și la dezvoltarea unor zone mai puțin cunoscute și la diversificarea ofertei turistice în țară. Eliminarea acestora ar putea afecta dezvoltarea și investițiile pe o perioadă lungă.
