Sezonul estival 2025 a adus o scădere abruptă a turismului intern în România, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) și centralizate de BIBI Touroperator. Sosirile turiștilor români în structurile de cazare au scăzut cu 4,2% în iunie și 4,4% în iulie față de 2024, iar înnoptările au înregistrat o reducere de 1% în iunie și 5,3% în iulie. În contrast, turismul de incoming a stagnat, cu o creștere nesemnificativă a înnoptărilor turiștilor străini, de doar 0,1% în iulie, deși în iunie s-a înregistrat un avans de 6,3%.
Riviera Românească, lovită de scăderea rezervărilor
Cu 4.900 de unități clasificate și aproape 155.000 de locuri de cazare, litoralul românesc a consemnat o scădere de 4,2% a rezervărilor față de anul trecut. Durata medie a sejurului a rămas la 4,6 nopți, însă tariful mediu per persoană a crescut cu 3,4%, ajungând la 1.136 lei/sejur. Destinațiile preferate au fost Mamaia Nord, Jupiter, Saturn și Eforie Nord, care au concentrat peste 60% din rezervări. Hotelurile all inclusive au înregistrat o cerere în creștere cu 10%, în timp ce unitățile nemodernizate sau cu tarife neadaptate au pierdut teren.
Stațiunile montane și balneare, rezultate mixte
În zonele montane, rezervările au scăzut cu 9%, cu o durată medie a sejurului stagnând la 3 nopți și un tarif mediu de 590 lei/persoană. În schimb, segmentul balnear a înregistrat o creștere modestă a vânzărilor, de 2%, cu un tarif mediu de 1.219 lei/persoană și o durată medie a sejurului de 3,9 nopți, în ușoară creștere față de 3,7 nopți în 2024. Destinațiile montane preferate au fost Sinaia, Predeal și Poiana Brașov (55% din rezervări), iar în segmentul balnear, Băile Felix, Sovata și Băile Herculane au atras 64% din rezervări.
Delta Dunării, în scădere după un an de creștere
După un avans de 12% în 2024, Delta Dunării a înregistrat o scădere de 10% a rezervărilor în vara 2025, deși tarifele au fost mai accesibile, cu un cost mediu de 799 lei/persoană/sejur, în scădere cu 4,65% față de 2024. Durata sejurului a rămas constantă, la 3 nopți. Cele mai căutate destinații au fost Murighiol, Sulina, Mahmudia și Sfântu Gheorghe, reprezentând 63% din rezervări. Operatorii sugerează că o ofertă turistică mai diversificată, incluzând mese, experiențe locale și acces facil pe apă, ar putea revitaliza acest segment.
City-break-urile pierd teren, ecoturismul și turismul rural în ascensiune
Vacanțele de tip city-break au scăzut cu aproape 10%, din cauza costurilor ridicate pentru cazare și transport, supraaglomerării și orientării turiștilor către destinații mai liniștite. Cele mai vizitate orașe au fost Cluj-Napoca, Oradea, Brașov, Sibiu, București și Sighișoara. În schimb, ecoturismul și turismul rural au cunoscut creșteri semnificative, cu 30% mai mulți participanți la activitățile de aventură organizate de BIBI Adventures și o creștere de 17% a turismului rural, în special în Bucovina, Maramureș și Cazanele Dunării. Turele cu biciclete, atelierele educative și experiențele de aventură au atras atât copii, cât și adulți.
Turismul de incoming, singurul segment în creștere
Turismul de incoming a înregistrat o creștere de 15% în 2025, impulsionată de aderarea la Spațiul Schengen și de interesul turiștilor străini, în special din Franța, Marea Britanie și Polonia, pentru orașe precum București, Brașov, Cluj și Sibiu, dar și pentru regiuni ca Valea Prahovei, Maramureș, Bucovina și Transilvania. Totuși, lipsa unei strategii naționale de promovare și participarea limitată la târguri internaționale continuă să restricționeze potențialul acestui segment.
Cauze și provocări: voucherele de vacanță și fiscalitatea
Scăderea turismului intern este atribuită mai multor factori: reducerea cu 66% a utilizării voucherelor de vacanță în primele șapte luni ale anului, creșterea TVA, scăderea puterii de cumpărare, instabilitatea fiscală și întârzierile în proiectele de infrastructură. Voucherele de vacanță, un motor important al turismului intern în anii trecuți, au fost grav afectate, favorizând turismul nefiscalizat și reducând veniturile operatorilor din industria ospitalității.
Perspective pentru 2026
Deși rezervările pentru sezonul estival 2026 au început la tarife similare celor din 2025, operatorii din turism rămân îngrijorați de impredictibilitatea fiscală, inclusiv de posibila majorare a TVA la 21%. „Sezonul estival 2025 a fost marcat de provocări economice. Incoming-ul a fost singurul segment cu o creștere constantă, iar investițiile în hoteluri all inclusive și spa premium oferă speranță pentru viitor. Rezervările pentru iarnă sunt în creștere, iar ofertele pentru litoralul 2026 pun accent pe pachetele all inclusive și festivaluri”, a declarat Adrian Voican, președinte BIBI Group4Travel.
Pentru redresarea turismului, operatorii pledează pentru o strategie națională coerentă, susținerea voucherelor de vacanță și investiții în promovarea internațională, pentru a valorifica autenticitatea culturală și naturală a României
