Bilanțul Zilelor Nordului 2026:participanți din 12 țări, record de audiențăși mize noi pentru dezvoltarea regiunii

Cea de-a XIII-a ediție a festivalului Zilele Nordului (6-9 august 2026) s-a încheiat cu un bilanț de excepție:  15.000 de participări la cele 140 de evenimente din program și participanți din 12 țări: România, Republica Moldova, Ucraina, Portugalia, Polonia, Australia, Lituania, SUA, Vietnam, Turcia, India și Italia.

Desfășurată sub tema șansei comunităților mici, ediția din acest an fost un catalizator de idei și propuneri pentru comunitatea locală și pentru întreaga regiune, generând o serie de propuneri strategice pentru viitorul Nordului.

Trei direcții strategice pentru viitorul Nordului

Ediția a XIII-a a pus la aceeași masă reprezentanți ai societății civile, experți, decidenți locali și comunitatea, conturând trei propuneri strategice pentru dezvoltarea regiunii:

  1. Gastronomia regională – De la agricultură la cultură: Festivalul a lansat o nouă viziune de dezvoltare a Nordului prin valorificarea resursei agricole locale prin transformarea ei în patrimoniu gastronomic și identitar cultural, capabil să atragă turism sustenabil, locuri de muncă și investiții în regiune.
  2. Extinderea Via Transilvanica în județul Botoșani: Fondatorul Via Transilvanica, Alin Ușeriu, a participat la un dialog cu reprezentanți ai autorităților publice și societății civile, ai pensiunilor, restaurantelor și producătorilor locali din regiune. La invitația Asociației Nord și cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani, Asociația Tășuleasa Social analizează extinderea drumului care unește de la Putna la Darabani.
  3. Rețeaua internațională a orașelor mici (Towns Up): Forumul Internațional Towns Up al Orașelor Mici a beneficiat de participarea a reprezentanți ai 25 de orașe din România, Moldova, Ucraina, Polonia șI Portugalia și ai 30 de instituții de profil, între care Comisia Europeană, European Urban Initiative și Ministerul Dezvoltării din România. În cadrul Forumului, Asociația Nord și-a asumat dezvoltarea unei rețele internaționale a orașelor mici, cu sediul la Darabani.

„Aceste direcții de dezvoltare au șansa de a transforma Nordul dintr-o periferie într-un centru de acțiune pentru întreaga regiune, aducându-i beneficii majore la nivel social, economic și de poziționare. Dincolo de inițierea și găzduirea acestor proiecte strategice pentru regiune, insistăm în continuare pentru realizarea unei candidaturi regionale pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2034 sau 2035, care ar cataliza energia culturală a zonei și ar pune-o în slujba transformării ei sociale și dezvoltării ei economice”, a declarat Ștefan Teișanu, președintele Nord.

140 de evenimente, de la scenele din Poiană pe traseele Maratonului

MUZICĂ. Festivalul a adunat 6000 de participări în patru seri de concerte – de la deschiderea oferită de byron la Amfiteatru, la serile din Poiana Teioasa alături de Delia, Bucovina, Implant pentru Refuz, Karna (UA), Snails (MD), Sarmalele Reci și DJ Bully și la concertele de duminică cu artiști locali în Piața Nordului: cvartetul Royal din Suceava, rapper-ul Oțel din Iași și trupa Vincis’ din Botoșani. De asemenea, trupa Noi și vechi a însuflețit cu muzică tradițională mai multe evenimente speciale din cadrul festivalului.

ARTĂ CONTEMPORANĂ. Vechea fabrică de carne de pui s-a transformat în spațiu de artă contemporană, găzduind expozția „Așteptarea fără vânătoare” a Anei Maria Micu, iar șantierul Primăriei a devenit centrul de expoziții al ediției, care a oferit participanților posibilitatea de a vizita expozițiile „Nord-est-etica: Between Gaps”, „100 de ani de la vizita Reginei Maria în SUA” și „Fotografie sculpturală” de Marusia Niță, în parteneriat cu Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, Muzeul Național Cotroceni și, respectiv, Memorialul Ipotești. Comunitatea 156 și artiștii Georgian Mazerschi (Cluj) și HarceaPacea (Iași) au îmbogățit orașul cu lucrări de artă stradală, iar superbul spectacol de video-mapping „Ziua în care ai voie să visezi”, produs de Amplified Mind Flow, a încheiat festivalul cu o proiecție spectaculoasă pe clădirea Colosseumului din Darabani.

TEATRU, FILM ȘI ÎNTÂLNIRI CU ARTIȘTI. Sute de participanți, copii și adulți deopotrivă, au luat parte la spectacolele de teatru susținute de trupa Orfeu (Darabani), Atelierul de teatru (Botoșani) și Magic Puppet (Cluj) și la proiecțiile de film ale festivalului: Comatogen (în prezența regizorului Igor Cobileanski și a actorilor Ada Lupu și Theodor Șoptelea), 10 ani în 60 de minute (în prezența realizatorilor Petruț și Ioana Călinescu), Sirāt și Valoare sentimentală. Ioan Mateiciuc, managerul interimar al Centrului Cultural Botoșani, a fost gazda dialogurilor zilnice cu artiști și autori ai ediției: Igor Cobileanski, Ana Maria Micu, Andrei Cozlac, Tibi Ușeriu.

EDUCAȚIE ȘI DIALOG. Peste 500 de persoane au participat la Întâlnirile & Ateliere Nordului, unde au putut intra în dialog, printre alții, cu președintele Comitetului Paralimpic Român Eduard Novak, cu arhitectul Teodor Frolu, cu actorii Ada Lupu și Theodor Șoptelea, cu scriitorii Alex Moldovan și Vasile Iftime. Festivalul a propus publicului său peste 20 de ateliere și o serie de consultări și dezbateri publice.

TURISM ȘI GASTRONOMIE. Campionatul Mondial Moldovenesc, atelierul de gătit chiroște, piața producătorilor locali și zece evenimente gastronomice și vizite tematice de lucru au completat agenda festivalului, cu implicarea unor delegații de specialiști în domeniul gastronomic din Portugalia și România. Festivalul a găzduit tururi ghidate ale orașului, o drumeție în Lunca Prutului, până în punctul de nord extrem al țării, coordonată de Asociația BTLaPas și o conversație despre drumuri și drumeți găzduită de Irina Nichifiriuc.

EVENIMENTE SPECIALE. Peste 5.000 de oameni au participat la evenimentele speciale ale ediției – Forumul Internațional Towns Up al Orașelor Mici, Maratonul Nordului  MTB Bajura și Teioasa Trail, Duminica fără mașini în centrul orașului și Campionatul Mondial de Borș Moldovenesc.

 

 

Parteneriate instituționale culturale de prestigiu

Consolidarea dimensiunii artistice și educaționale a Zilelor Nordului s-a realizat prin colaborări de nivel național cu instituții de referință:

  • Universitatea Națională de Arte „George Enescu” (UNAGE) Iași: Parteneriatul a adus în prim-plan expoziția nord|est|etica – „Between Gaps”, curatoriată de Andrei Cozlac și Darius Vatamaniuc, o platformă de lansare pentru tinerii artiști emergenți.
  • Muzeul Național Cotroceni: Colaborarea a adus la Darabani o expoziție valoroasă dedicată Reginei Maria, conectând comunitatea locală la repere din istoria și patrimoniul național.
  • Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”: A găzduit prima ediție a (Co)laboratorului IPOTEZE, un spațiu internațional de formare și dialog dedicat profesioniștilor din managementul cultural din România, Moldova și Ucraina.
  • Centrul Cultural Botoșani: Partener strategic în aducerea artei tradiționale și a meșteșugurilor în centrul atenției festivalierilor.

Related Stories

Descoperă

Românii au decontat cu 60% mai puține vouchere de...

În primele 6 luni decontarea voucherelor a scăzut cu  60% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), piața a înregistrat o contracție vizibilă comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În primul semestru din 2026, turismul a scăzut cu...

Interesul pentru vacanțele în regim all inclusive continuă să crească, iar hotelurile premium își consolidează poziția pe litoralul românesc. În prezent, Riviera Românească dispune de 70 de hoteluri care oferă servicii all inclusive, cu peste 20% mai multe decât în sezonul precedent, semn că investițiile în acest segment răspund unei cereri tot mai mari din partea turiștilor.Preferința pentru acest tip de vacanță este determinată de dorința turiștilor de a beneficia de confort, predictibilitate a costurilor și o experiență completă, fără grija organizării costurilor. Facilitățile dedicate copiilor, varietatea preparatelor culinare, accesul la băuturi și gustări pe tot parcursul zilei, precum și serviciile de agrement transformă pachetele all inclusive într-una dintre cele mai apreciate opțiuni pentru concediile petrecute pe Riviera Românească.

TENDINȚĂ ÎN TURISM: Pensiunile și cabanele montane investesc masiv...

Comportamentul turiștilor din România s-a modificat semnificativ în ultimii ani: simpla cazare nu mai este un factor suficient de atracție, iar unitățile turistice din zonele montane și subcarpatice sunt presate să ofere pachete complexe de experiențe. Principalul motor de creștere pe segmentul HoReCa a devenit integrarea facilităților private de wellness, în special a saunelor exterioare panoramice și a spațiilor de relaxare în natură.

Noaptea Muzeelor la Sate, ediția 2026, deschide înscrierile oficiale!

Pe 29 august 2026 va avea loc cea de-a patra ediție a Nopții Muzeelor la Sate, evenimentul care, o dată pe an, aduce în prim-plan muzeele și colecțiile din comunitățile rurale ale României. Organizatorii deschid înscrierile pentru ediția din acest an și invită muzeele, colecțiile private, casele memoriale și inițiativele independente dedicate patrimoniului să devină parte din cea mai amplă platformă națională de promovare a patrimoniului cultural rural.

Ce iau turiștii români din hoteluri, deși nu au...

Obiceiul turiștilor de a aduce mâncare și băuturi din exterior în camere este, potrivit sondajului, aproape o normă a sezonului estival. Fenomenul „dispariției" obiectelor din camere urmează un tipar asemănător. Pe lângă prosoape, care conduc detașat în topul obiectelor luate acasă, urmează umerașele și ustensilele de bucătărie sau veselă, ambele menționate de aproape un sfert dintre hotelieri. Dincolo de cifre, poveștile individuale merg mult mai departe decât obiectele „de așteptat": televizoare, uscătoare de păr, telecomenzi, cuverturi, perne decorative, tablouri, vaze, cratițe, oale, cuțite și chiar un topor de lemne se numără printre obiectele pe care hotelierii le-au găsit lipsă după plecarea oaspeților.

Decontările voucherelor de vacanță s-au redus cu aproape 62%...

În primele cinci luni din 2026, decontările voucherelor de vacanță au scăzut cu 61,5% față de aceeași perioadă din 2025. Raportat la fiecare lună în parte, scăderea medie a fost de - 60,3%, cea mai accentuată fiind în luna mai: - 70,3%.

Categorii populare