Obiceiurile de iarnă sunt cele mai spectaculoase și între cele mai bine conservate datini din Bucovina.
De la ritualul Ignatului, pregătirea tradiţională a alimentelor pentru Sărbătorile de Iarnă, până la colindele care preced Crăciunul sau parada măștilor în zilele premergătoare trecerii dintre ani, turiștii pot găsi în Bucovina toate elementele practicate de sute de ani în aceste locuri.
De remarcat este că, în perioada Sărbătorilor de Iarnă, ritualuri creștine se îmbină cu obiceiuri precreștine transmise din generație în generație, cum ar fi dansurile și jocurile cu măști, iar această suprapunere a dat naştere unei realităţi spirituale unice în Europa.
Şezătorile de iarnă, prilej pentru perpetuarea legendelor şi miturilor populare, dar și pregătirea preparatelor pentru mesele îmbelșugate cu prilejul acestor sărbători, fac parte din tradițiile păstrate și în prezent.
Printre mâncărurile gătite de bucovinence pentru zilele de Crăciun se numără zeama de carne cu tocmagi, găluşte cu crupe, răciturile din carne de cocoş, carne cu hrean şi smântână şi cozonacii cu nucă şi mac, la mesele festive servindu-se şi preparate din carne de porc: cârnaţi afumaţi, tobă sau “burdahan” sau chişcă.
Şi în zilele noastre, în satele bucovinene, cetele de copii mici, costumaţi în portul popular tradiţional, pornesc încă din timpul amiezii din Ajunul Crăciunului cu colinda, mergând din casă în casă. Ei răsplătiţi de gazde cu mere, nuci, colaci sau bani, apoi, spre înserat, se întorc acasă.
În Ajunul Anului Nou, urătorii pornesc “pluguşorul” mergând din casă în casă, cei mai mici acompaniindu-şi urăturile cu clinchetul clopoţeilor, iar cetele de tineri folosesc în acompaniament buhaiul şi biciul, având în dotare şi un plug simbolic.
În noaptea dintre ani, străzile localităților din Bucovina se transformă în scene pentru formații ambulante de urători, de cete care joacă Malanca, cea mai spectaculoasă manifestarea din această perioadă, o formă de teatru popular cu tentă satirică, sau alaiuri ale Caprelor, Urşilor ori Căiuţilor.
În trecut, în Bucovina, cetele de urători ale oamenilor vârstnici erau însoţite de un plug tras de boi, iar în curţile gazdelor se trăgea prima brazdă şi se transmiteau urări de belşug pentru noul an, iar în prima zi a noului an copiii veneau cu semănatul şi aruncau cu boabe de grâu în brazda simbolică.
